Festivalul Primǎvara poeților a devenit o provocare pentru organizatorii lui. La fel ca ȋn anii precedenți, aceastǎ ediție a fost organizatǎ pe mai multe momente, care au urmǎrit apropierea publicului tȃnǎr de poezie, de artǎ și de viața literarǎ ȋn general.
Invitații din acest an au fost: Carmen Mihalache de la revista Ateneu, Moni Stǎnilǎ, George Chiriac, Alexandru Potcoavǎ, Mihai Vakulovski. Aceștia au citit din creația proprie pentru prima datǎ la Onești și au prezentat publicului douǎ volume de poezie (postoi parovoz. confesiunile dogmatistei de Moni Stǎnilǎ și ieudul fǎrǎ ieșire de Ioan S. Pop) și trei cd-uri semnate de V. Leac, Doina Ioanid și T. S. Khasis apǎrute la Editura ninpress/charmides, ȋn colecția PDF-ist, ȋn cadrul proiectului Literaturǎ romȃnǎ scrie pe mine.
Discuțiile purtate cu privire la noua literaturǎ au relevat imposibilitatea poeziei de a se mai ȋntoarce la forma clasicǎ (Poți sǎ scrii ȋn versuri cu rimǎ numai ȋntr-un stil ironic sau parodic – a afirmat Mihai Vakulovski) sau de a ȋncadra scriitorii contemporani ȋn canoanele stricte ale manualelor școlare. Mǎrturisind cǎ modelele literare existǎ, Moni Stǎnilǎ a afirmat cǎ acestea se pot identifica ȋn noua literaturǎ doar prin trimiteri livrești, nu ca formǎ sau ca modalitate de abordare a temei.
O ȋntrebare venitǎ din partea publicului a fost: Cu ce curent literar suntem contemporani? Rǎspunsul: fracturismul. Acesta a fost teoretizat de Marius Ianus și de Dumitru Crudu, iar numele lui provine de la o ȋntȃmplare destul de neplǎcutǎ trǎitǎ de cei doi pe stradǎ, ȋn 1998, cȃnd au fost bǎtuți. Așadar, numele curentului ar sugera o rupturǎ definitivǎ a poeziei noi cu trecutul din toate punctele de vedere (formǎ, teme, stil etc.).
Invitații din acest an au fost: Carmen Mihalache de la revista Ateneu, Moni Stǎnilǎ, George Chiriac, Alexandru Potcoavǎ, Mihai Vakulovski. Aceștia au citit din creația proprie pentru prima datǎ la Onești și au prezentat publicului douǎ volume de poezie (postoi parovoz. confesiunile dogmatistei de Moni Stǎnilǎ și ieudul fǎrǎ ieșire de Ioan S. Pop) și trei cd-uri semnate de V. Leac, Doina Ioanid și T. S. Khasis apǎrute la Editura ninpress/charmides, ȋn colecția PDF-ist, ȋn cadrul proiectului Literaturǎ romȃnǎ scrie pe mine.
Discuțiile purtate cu privire la noua literaturǎ au relevat imposibilitatea poeziei de a se mai ȋntoarce la forma clasicǎ (Poți sǎ scrii ȋn versuri cu rimǎ numai ȋntr-un stil ironic sau parodic – a afirmat Mihai Vakulovski) sau de a ȋncadra scriitorii contemporani ȋn canoanele stricte ale manualelor școlare. Mǎrturisind cǎ modelele literare existǎ, Moni Stǎnilǎ a afirmat cǎ acestea se pot identifica ȋn noua literaturǎ doar prin trimiteri livrești, nu ca formǎ sau ca modalitate de abordare a temei.
O ȋntrebare venitǎ din partea publicului a fost: Cu ce curent literar suntem contemporani? Rǎspunsul: fracturismul. Acesta a fost teoretizat de Marius Ianus și de Dumitru Crudu, iar numele lui provine de la o ȋntȃmplare destul de neplǎcutǎ trǎitǎ de cei doi pe stradǎ, ȋn 1998, cȃnd au fost bǎtuți. Așadar, numele curentului ar sugera o rupturǎ definitivǎ a poeziei noi cu trecutul din toate punctele de vedere (formǎ, teme, stil etc.).
0 comments:
Post a Comment